Rezultatele 1 - 25 din 40 pentru "gaze de sera"

Comisia Europeană a publicat Raportul intermediar din 2024 privind acțiunile climatice, care arată că emisiile nete de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut cu 8,3% în 2023 comparativ cu anul precedent.

Emisiile de gaze cu efect de seră (GHG) generate de activitățile economice ale unităților rezidente din Uniunea Europeană s-au situat în primul trimestru din 2024 la 894 milioane tone echivalent CO2, o scădere de 4% față de perioada similară din 2023 (931 milioane tone echivalent CO2), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Deputații au adoptat propunerea legislativă privind modificarea și completarea OUG nr.80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Încasări viitoare din vânzări de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate gratuit României de către UE, estimate la peste 330 milioane euro, vor fi redirecționate dinspre finanțarea unor proiecte de investiții în energie, în special în obiective legate de gaze naturale, către mai multe bugete ale statului, a decis Guvernul.

Creșterea animalelor este responsabilă pentru aproximativ a șaptea parte din emisiile globale de gaze cu efect de seră, care provin în principal din gazele digestive, gestionarea gunoiului de grajd, producția de furaje și consumul de energie. Una dintre bazele funcționării durabile a agriculturii este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, însă pentru aceasta trebuie cunoscute emisiile fermei respective, relatează Vilaggazdasag, citată de Rador Radio România.

România, care oficial are o populație de 19,4 milioane de locuitori, reprezentând 4,3% din populația Uniunii Europene generează 3% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE, reiese din raportul privind decaronizarea realizat de Gas Infrastructure Europe (GIE) și Deloitte pentru Europa Centrală și de Sud Est. Autorii raportului amintesc faptul că România este cel de-al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din UE, cu capacitate de creștere, și consideră că are potențialul de a deveni un important furnizor european de gaz natural lichefiat (GNL) și un hub regional de transport.

Ministrul Mediului Mircea Fechet a anunțat, miercuri, că Executivul a aprobat Strategiei pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – România Neutră în 2050. El a reamintit că reprezentanții Comisiei Europene demaraseră procedura de infringement pentru țara noastră, însă în mai puțin de două săptămâno va fi transmisă această strategie către CE și astfel va fi închisă procedura de infringement. Liberalul a subliniat că „România deja acest proces de decarbonizare, prin reducerea emisiei gazelor cu efect de seră, iar astăzi suntem deja la 62% reducere față de punctul de referință aferent anului 1990”.

Ministerul Energiei a solicitat Guvernului suplimentarea creditelor bugetare și de angajament aprobate pentru luna septembrie, pentru a avea banii necesari plății subvențiilor de stat pentru acoperirea unei părți din costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) incluse în prețul electricității, suportate de marii consumatori industriali de energie din România anul trecut.

Compania de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, a plătit din fonduri proprii peste 500 de milioane de euro pentru a-și îndeplini obligația de achiziție de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pentru producția de electricitate a anului trecut.

Parchetul European (European Public Prosecutor’s Office - EPPO), condus de fosta șefă a DNA-ului românesc Laura Codruța Kovesi, a întreprins luni zeci de percheziții și alte măsuri investigative în Bulgaria, în cadrul unei anchete privind o posibilă fraudare a sistemului UE de tranzacționare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2), cu prejudicii potențiale de milioane de euro pentru bugetul comunitar și cel național.

Măsura vizează reducerea riscului de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, situație în care întreprinderile își mută producția în țări din afara UE cu politici mai puțin ambițioase privind clima, ceea ce duce la sporirea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a transmis pe Facebook că a participat astăzi la reuniunea informală a Consiliului Energie, găzduit de Președinția Slovenă a Consiliului UE, și că unul din aspectele importante pe care le-a evidențiat, alături de majoritatea omologilor din statele membre UE, s-a referit la prețurile ridicate la energie și la costul certificatelor de CO2.

Comisia Europeană a propus un pachet ambițios de măsuri pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE, împreună cu o distribuire a țintelor naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asupra cărora cele 27 de state membre vor avea dezbateri aprinse, relatează Reuters.

Pentru România, care resimte deja din plin scumpirea energiei electrice determinată de majorarea prețurilor certificatelor CO2, cele mai importante modificări avute în vedere de Executivul european sunt stoparea alocărilor gratuite de astfel de certificate pentru sectoarele producătoare de energie, oțel, aluminiu, ciment și îngrășăminte chimice, precum și eliminarea oricăror proiecte legate de surse fosile de energie din rândul celor finanțabile prin așa-numitul Fond de Modernizare, ceea ce ar putea afecta de exemplu planurile Complexului Energetic Oltenia și ale Electrocentrale București (ELCEN).

Un grup de lucru din Guvern, bănci, BNR și alte instituții a identificat proiecte verzi ale statului și firmelor de 60 de miliarde de euro în următorii ani, într-o perioadă în care România va trebui să schimbe modul în care produce și consumă energie, arată Florian Neagu, director adjunct al Direcție de stabilitate din BNR. Dacă sunt adoptate mai multe reforme, inclusiv o nouă strategie industrială de aducere a producției de valoare adăugată mare în România, atunci creșterea economică ar putea accelera simțitor. Pe de altă parte, scumpirea certificatelor de poluare cu jumătate față de valoarea curentă ar putea arunca pe pierdere firme care generează aproape jumătate din valoarea adăugată.

Companiile europene, în special cele din sectoarele mari consumatoare de energie și cu emisii semnificative de gaze cu efect de seră, cer de mult timp introducerea unei taxe CO2 la granița Uniunii Europene, pentru compensarea pierderii de competitivitate cu care se confruntă industria din Europa în raport cu concurenții din state din afara UE, cu legislații de protecție a mediului mult mai laxe și mai puțin costisitoare.

Operatorul bursier Intercontinental Exchange Inc. intenționează să își mute piața pentru certificatele europene de emisii de gaze cu efect de seră (EUA), cu o valoare de un miliard de euro pe zi, de la Londra în Olanda, dând o lovitură încercărilor Marii Britanii de a deveni o forță în finanțarea verde după Brexit, transmite Bloomberg.

Green NCAP, sistemul de testare a emisiilor, pus la punct de organizația EuroNCAP, a publicat noi rezultate ale unui lot de 24 de automobile. Pachetul cuprinde și două vehicule electrice, care au primit 5 stele, însă marea majoritate este formată din vehicule cu motoare cu combustie, începând de la micile Peugeot 208 sau SEAT Ibiza și până la VW Transporter ori modelele premium de la Audi, BMW și Mercedes.

Comisia Europeană a publicat o strategie privind îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, cu scopul declarat de a dubla, cel puțin, rata de renovare în UE în următorii 10 ani și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Nivelul gazelor cu efect de seră a atins un nou record în 2018, a anunțat luni Organizația Mondială a Meteorologiei (WMO), relatează CNBC.

Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere României și Italiei pentru neîndeplinirea obligației de a notifica măsurile naționale privind sancțiunile pentru încălcarea normelor UE privind gazele fluorurate cu efect de seră.

Unele centrale de producție de energie electrică din România, cum ar fi cele pe cărbune, ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum.

Guvernul lucrează la elaborarea de măsuri legislative solicitate de industria energetică, dar și de marii consumatori industriali de energie electrică și gaze, respectiv la un sistem de protejare a consumatorilor casnici vulnerabili, care ar permite liberalizarea prețurilor, la o schemă de compensare a costurilor marilor jucători cu achiziția obligatorie de certificate de emisii de CO2, precum și la modificarea celebrei OUG nr. 114/2018.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, socialistul Frans Timmermans, unul dintre aspiranții la șefia Executivului de la Bruxelles, susține, într-un interviu acordat Euronews, introducerea unei taxe pe emisiile de gaze cu efect de seră la nivel european, pentru finanțarea politicilor de combatere a schimbărilor climatice.